{"id":1600,"date":"2018-03-17T07:12:20","date_gmt":"2018-03-17T07:12:20","guid":{"rendered":"http:\/\/beta.ecum.ro\/?p=1600"},"modified":"2018-03-17T07:48:23","modified_gmt":"2018-03-17T07:48:23","slug":"interviu-cu-ionut-biliuta-despre-cercetare-si-provocarile-ei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/beta.ecum.ro\/?p=1600","title":{"rendered":"[Interviu] Cu Ionu\u021b Biliu\u021b\u0103, despre cercetare \u015fi provoc\u0103rile ei"},"content":{"rendered":"

Seria interviurilor “Andrei Scrima” continu\u0103 cu un dialog axat \u00een special pe cercetare \u015fi provoc\u0103rile cu care acest domeniu se confrunt\u0103 \u00een Rom\u00e2nia zilelor noastre, prezentate prin seriozitatea \u015fi transparen\u021ba bursierului “Andrei Scrima” Ionu\u021b Biliu\u021b\u0103, invitatul nostru de ast\u0103zi.\u00a0<\/strong><\/p>\n

Alexandra Andere\u0219:<\/strong> Mai \u00eent\u00e2i, cine este Ionu\u021b Biliu\u021b\u0103?<\/strong><\/em><\/p>\n

Ionu\u021b Biliu\u021b\u0103<\/strong>: M-am n\u0103scut \u00een 1980 la Foc\u0219ani, \u00eentr-o familie modest\u0103, f\u0103r\u0103 orizonturi religioase. Convertirea la Ortodoxie a survenit \u00een adolescen\u021b\u0103, datorit\u0103 orelor de religie din \u0219coal\u0103 \u0219i a rela\u021biei speciale pe care am dezvoltat-o cu preotul care preda orele respective. La nivel academic, am studiat Filozofia pentru doi ani la Universitatea Babe\u0219-Bolyai din Cluj-Napoca, apoi am absolvit Facultatea de Teologie Ortodox\u0103, din cadrul acelea\u0219i universit\u0103\u021bi, cu o tez\u0103 despre cosmologia Sf\u00e2ntului Maxim M\u0103rturisitorul. Din timpul studen\u021biei clujene port o amintire puternic\u0103 cursurilor de Istoria Bisericii \u0219i personalit\u0103\u021bii P\u0103rintelui Ioan Vasile Leb (Istoria Bisericii Universale) \u0219i P\u0103rintelui Alexandru Moraru (Istoria Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne) care mi-au oferit ocazia s\u0103 m\u0103 familiarizez cu principalele abord\u0103ri din acest c\u00e2mp vast de studiu, cu marile teme ale modernit\u0103\u021bii din perspectiv\u0103 bisericeasc\u0103 \u0219i cu principalii istorici biserice\u0219ti. Mai ales P\u0103rintele Ioan Vasile Leb, prin r\u0103bdarea \u0219i acribia academic\u0103 de care a dat dovad\u0103 \u00een cazul meu, de-a lungul anilor de studii \u0219i a celor doctorale, prin nenum\u0103ratele \u00eent\u00e2lniri \u0219i discu\u021bii, prin numeroasele sugestii livre\u0219ti \u0219i c\u0103r\u021bi rare \u00eemprumutate s-a constituit ca un adev\u0103rat formator de con\u0219tiin\u021b\u0103 istoric\u0103 \u0219i academic\u0103.
\nImportan\u021bi pentru traseul meu personal \u0219i academic sunt \u0219i P\u0103rintele Ioan I. Ic\u0103 jr. \u0219i Sebastian Moldovan care m-au ajutat constant cu c\u0103r\u021bi \u0219i articole greu accesibile, P\u0103rintele Ioan Chiril\u0103, profesorul meu de teologia Vechiului Testament de la Cluj, care s-a dovedit mereu o con\u0219tiin\u021b\u0103 cre\u0219tin\u0103 \u0219i uman\u0103 vie, dar \u0219i un dasc\u0103l des\u0103v\u00e2r\u0219it, P\u0103rintele Ioan Biz\u0103u de la care am \u00eenv\u0103\u021bat enorm de-a lungul cursurilor, Radu Preda care a fost coordonatorul tezei mele de licen\u021b\u0103 \u0219i care a fost primul profesor care mi-a ar\u0103tat ce \u00eenseamn\u0103 o experien\u021b\u0103 didactic\u0103 la nivel occidental \u0219i cum arat\u0103 biblioteca \u0219i interiorul apartamentului unui cadru universitar. Cu sprijinului prietenilor, mi-am f\u0103cut debutul publicistic \u00een revista eparhial\u0103 Rena\u0219terea, atr\u0103g\u00e2nd aten\u021bia \u0219i afec\u021biunea Mitropolitului Bartolomeu Anania. Deci un cuv\u00e2nt special de mul\u021bumire \u0219i de recuno\u0219tin\u021b\u0103 se impune adresat \u0219i memoriei vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului care, de-a lungul anilor de studii, a fost acela care m-a \u00eencurajat \u00een demersurile academice pe care le-am \u00eentreprins \u0219i m-a sprijinit de-a lungul anilor de studen\u021bie clujean\u0103.
\nMi-am continuat studiile teologice cu o tez\u0103 de masterat asupra influen\u021bei teologice maximiene asupra teologiei sistematice contemporane \u0219i cu un sejur de 6 luni pentru \u00eenv\u0103\u021barea limbii germane la Institutul Protestant din Sibiu unde mi-am f\u0103cut noi prieteni \u0219i am avut ocazia s\u0103 consult c\u0103r\u021bile dintr-o bibliotec\u0103 cu adev\u0103rat prolific\u0103. \u00cen 2006, la sfatul propriului duhovnic, \u00een detrimentul unei burse teologice de doi ani la Departamentul de Teologie Catolic\u0103 din Munchen, am ales s\u0103 merg la Universitatea Central European\u0103 din Budapesta, la un masterat de istorie comparativ\u0103, unde am absolvit cu o tez\u0103 dedicat\u0103 ortodoxismului interbelic rom\u00e2nesc. \u00cen 2014, respectiv \u00een 2017, am ob\u021binut titlurile de doctor \u00een Istorie, respectiv Istorie Bisericeasc\u0103 Universal\u0103 (Teologie).<\/p>\n

\nA.A.: Proiectul t\u0103u de cercetare \u00een cadrul programului de burse \u201eAndrei Scrima\u201d face referire la rela\u021biile academice ortodox-protestante de la sf\u00e2r\u0219itul sec. al 19-lea. Ce te-a determinat s\u0103 ini\u021biezi aceast\u0103 cercetare \u0219i care sunt concluziile pe care vrei s\u0103 le conturezi la finalul acestui demers ?<\/strong><\/em><\/p>\n

\nI.B.<\/strong>: \u00cen timpul studiilor doctorale \u00een istorie m-am axat pe biografiile c\u00e2torva teologi ortodoc\u0219i ce au activat \u00een perioada interbelic\u0103. Pornind de la aceste biografii exemplare, am observat c\u0103 majoritatea acestor personaje, mai ales a celor din spa\u021biul transilvan \u0219i bucovinean, au urmat studii \u0219i stagii de cercetare la departamentele de teologie protestant\u0103 \u0219i catolic\u0103 din Germania \u0219i Austria. Pe baza acestor informa\u021bii, am \u00eencercat s\u0103 merg la originile acestui schimb de studen\u021bi pentru a vedea exact care au fost circumstan\u021bele istorice care au facilitat accesul acestor teologi ortodoc\u0219i la bibliotecile \u0219i rigorile sistemului academic german. \u00cen stadiul actual, proiectul meu de cercetare se axeaz\u0103 mai pu\u021bin pe latura biografic\u0103 a acestor teologi ortodoc\u0219i (cred c\u0103 s-a scris deja destul de consistent despre asta), c\u00e2t mai ales pe natura transferului de cunoa\u0219tere din cel mai avansat spa\u021biu academic din lume, la acea or\u0103, \u0219i periferiile imperiale \u0219i post-imperiale reprezentate de Transilvania \u0219i Bucovina. Este un proiect vast, care mai necesit\u0103 numeroase vizite \u00een arhive seculare \u0219i ecleziastice, dar, ca o concluzie intermediar\u0103, pot afirma cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 rena\u0219terea teologic\u0103 \u0219i patristic\u0103 de la finalul anilor 30 ce a animat Academia Teologic\u0103 din Sibiu \u0219i Facultatea de Teologie din Cern\u0103u\u021bi nu poate fi complet \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i contextualizat\u0103 \u00een absen\u021ba componentei academice protestante, adus\u0103 pe filier\u0103 studen\u021beasc\u0103 din Germania. Ca un exerci\u021biu demonstrativ, este suficient s\u0103 privim catalogul Bibliotecii Facult\u0103\u021bii de Teologie din Sibiu pentru referin\u021bele teologice de limb\u0103 german\u0103 din epoc\u0103 pentru a \u00een\u021belege nu doar ce anume citeau respectivii teologi, dar mai ales care erau bazele pe care ace\u0219tia \u00ee\u0219i predau cursurile.<\/p>\n

\nA.A.<\/strong>: Cum ai descrie Proiectul de burse \u201eAndrei Scrima\u201d ini\u021biat de Institutul de Cercetare Ecumenic\u0103 din Sibiu \u0219i unde l-ai plasa \u00een peisajul oportunit\u0103\u021bilor de cercetare din Rom\u00e2nia?<\/strong><\/em><\/p>\n

\nI.B<\/strong>.: Acest program de burse este prima ini\u021biativ\u0103 solid\u0103 de sprijinire real\u0103 a tinerilor teologi dornici de cercetare \u0219i de revitalizare a discu\u021biei teologice \u00een Rom\u00e2nia post-comunist\u0103, pornit\u0103 de o institu\u021bie co-patronat\u0103 de ambele facult\u0103\u021bi de teologie sibiene. C\u00e2nd fac aceste afirma\u021bii, vreau s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 foarte clar c\u0103 am proprietatea termenilor. P\u00e2n\u0103 la fondarea acestui program pus sub semnul unuia dintre cele mai antinomice \u0219i inedite figuri teologice pe care le-a dat spa\u021biul ecleziastic rom\u00e2nesc, debu\u0219euri financiare pentru tinerii teologi dornici de a aprofunda tainele teologiei academice \u0219i de a fi sprijini\u021bi financiar \u00een continuarea eforturilor de cercetare erau oferite generos doar de Colegiul Noua Europ\u0103 din Bucure\u0219ti, patronat de figura dlui Profesor Andrei Ple\u0219u, bursele postdoctorale oferite de statul rom\u00e2n prin intermediul diferitelor granturi de cercetare sau fondurile proprii. Cred c\u0103 acest program este un \u00eenceput binevenit \u00een con\u0219tientizarea public\u0103 a faptului c\u0103 teologia nu se face doar cu vorbe \u0219i bun\u0103voin\u021b\u0103, ci \u0219i cu foarte mul\u021bi bani. C\u0103 cercetarea \u00een arhive, c\u0103r\u021bile, participarea la conferin\u021be interne \u0219i interna\u021bionale, accesul la baze de date \u0219i articole \u0219tiin\u021bifice, necesit\u0103 resurse financiare pe care un t\u00e2n\u0103r la 25 de ani, proasp\u0103t ie\u0219it de pe b\u0103ncile unei facult\u0103\u021bi, nu le are. Pentru cei care mai cred c\u0103 omul se poate hr\u0103ni doar cu cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, a\u0219 vrea s\u0103 le aduc aminte de modelul Mitropolitului Nicolae B\u0103lan al Ardealului care, pe urmele predecesorului s\u0103u nu mai pu\u021bin ilustru, \u0219i anume Arhiepiscopul Andrei \u0218aguna, a investit la \u00eenceputul anilor 30 o adev\u0103rat\u0103 avere, echivalentul a numai pu\u021bin de 100 000 de dolari americani din fondurile eparhiale \u0219i ale funda\u021biei Gojdu, \u00een educa\u021bia peste hotare a viitorului canonist sibian, p\u0103rintele Liviu Stan. Mitropolitul B\u0103lan a stipendiat cu sume foarte mari o \u00eentreag\u0103 genera\u021bie de teologi mai mult sau mai pu\u021bin cunoscu\u021bi, fiind adev\u0103ratul autor moral al rena\u0219terii neo-patristice. Sper ca acest demers va fi imitat \u0219i de alte institu\u021bii de profil \u0219i c\u0103 fondurile biserice\u0219ti vor fi canalizate \u0219i spre educarea unei noi genera\u021bii de teologi ortodoc\u0219i de anvergur\u0103, c\u0103 profetismul Bisericii pentru vremurile acestea se va reg\u0103si \u0219i \u00een zidirea de suflete \u0219i spirite \u00eenalte, dornice de lucru \u00een ogorul Bisericii lor.<\/p>\n

\nA.A<\/strong>.: Venind vorba de cercetare \u0219i fiind specializat \u00een acest domeniu, \u00eendr\u0103znesc s\u0103 te \u00eentreb cum vezi tu starea general\u0103 a cercet\u0103rii \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een special a cercet\u0103rii teologice ?<\/strong><\/em><\/p>\n

\nI.B.<\/strong>: Iat\u0103 o \u00eentrebare primejdioas\u0103, dar important\u0103! Datorit\u0103 faptului c\u0103 lucrez din septembrie 2015 \u00een cadrul structurilor Academiei Rom\u00e2ne la Institutul Gheorghe \u0218incai din T\u00e2rgu-Mure\u0219 \u0219i \u00een acest an ca Andre Scrima Fellow la Institutul Ecumenic din Sibiu pot spune c\u0103 am contact zilnic cu ambele spa\u021bii academice, at\u00e2t cu cel secular, c\u00e2t \u0219i cu cel teologic. Dac\u0103 \u00een spa\u021biul secular probitatea academic\u0103 devine \u00eencet, \u00eencet, o norm\u0103 unanim acceptat\u0103 \u0219i imperios necesar\u0103, \u00een cazul cercet\u0103rii teologice \u00eendr\u0103znesc s\u0103 afirm c\u0103 \u00eenc\u0103 mai sunt numero\u0219i pa\u0219i de f\u0103cut \u00een direc\u021bia unei cercet\u0103ri teologice solide \u0219i de perspectiv\u0103. S\u0103 m\u0103 explic: de\u0219i exist\u0103 numeroase centre de cercetare afiliate diferitelor departamente de Teologie, acestea sunt aproape inexistente \u00een dezbaterea academic\u0103 interdisciplinar\u0103, fiind extrem de refractare c\u00e2nd vine vorba de introducerea unor noi metodologii de lucru sau unor abord\u0103ri revolu\u021bionare. Cel pu\u021bin \u00een cazul disciplinelor sistematice \u0219i istorice, se poate observa cum aceast\u0103 lips\u0103 de progres duce la \u00eencremenire \u00een proiect, la ghetoizare intelectual\u0103, la reciclarea continu\u0103 a unor modele teologice perimate \u0219i la canonizare istoriografic\u0103 \u0219i conceptual\u0103. S\u0103 dau un exemplu: nu i se pare nim\u0103nui ciudat c\u0103, \u00een ciuda infla\u021biei de departamente \u0219i centre de cercetare finan\u021bate din bani publici, teologia ortodox\u0103 din Rom\u00e2nia nu pare a fi capabil\u0103 s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 figura dominant\u0103 a p\u0103rintelui St\u0103niloae \u0219i s\u0103 o \u00eenlocuiasc\u0103 cu alte figuri de aceea\u0219i anvergur\u0103 intelectual\u0103? C\u0103, except\u00e2nd demersurile l\u0103udabile \u0219i singulare ale lui Nicolae Turcan \u0219i ale diaconului Sorin Mihalache, teologia ortodox\u0103 contemporan\u0103 din Rom\u00e2nia nu are pun\u021bi de leg\u0103tur\u0103 \u0219i dialog cu \u0219tiin\u021bele sociale, filozofia contemporan\u0103, \u0219tiin\u021bele reale? Cum se explic\u0103 faptul c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, cu c\u00e2teva excep\u021bii notabile, dezvolt\u0103rile teologice \u0219i articolele din revistele teologice nu sunt receptate sau citate \u00een exterior? Cum \u00ee\u0219i explic\u0103 istoricii biserice\u0219ti faptul c\u0103 nu exist\u0103 \u00eenc\u0103 o istorie social\u0103 a Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne sau c\u0103 teme controversate sunt l\u0103sate \u00een suspensie, urm\u00e2nd ca nara\u021biunea istoric\u0103 recept\u0103 s\u0103 fie scris\u0103 exclusiv de cercet\u0103torii din spa\u021biul secular? De ce Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 prefer\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 periculos, cu aceea\u0219i schele\u021bi inter- \u0219i post-belici z\u0103vor\u00e2\u021bi cu nenum\u0103rate lac\u0103te \u00een arhivele \u0219i bibliotecile eparhiale, l\u0103s\u00e2nd complet ini\u021biativa scrisului istoric unor cercet\u0103tori departe de a fi partizani cauzei ecleziale? Ca un exemplu, un cercet\u0103tor laic sau cleric care dore\u0219te s\u0103 scrie adev\u0103rul conform surselor principale \u0219i secundare pe un anumit subiect din istoria Bisericii lui nu ar trebui s\u0103 devin\u0103 peste noapte inamicul sau \u201cunealta\u201d inamicilor Bisericii pentru c\u0103 nu dore\u0219te s\u0103 adopte tacit legea t\u0103cerii, impuse de canonul istoriografic oficial referitor la momente mai pu\u021bin pl\u0103cute din trecut \u0219i nici nu trebuie s\u0103 se aplece asupra unor subiecte la mod\u0103 (cum ar fi Unia\u021bia \u0219i caracterul ei nefast pentru Biserica Ortodox\u0103 din Transilvania sau Biserica \u0218agunian\u0103) doar pentru a se men\u021bine \u00een \u201cgra\u021biile\u201d ierarhiei \u0219i personalului academic din Facult\u0103\u021bile de Teologie Ortodox\u0103. Din punct de vedere moral \u0219i spiritual, cum \u00eel mai poate sluji pe Hristos, care este Adev\u0103rul prin excelen\u021b\u0103, un istoric bisericesc care minte, manipuleaz\u0103 \u00een chip voit datele arhivistice sau se eschiveaz\u0103 c\u00e2nd vine vorba de a transpune adev\u0103rul istoric doar din dorin\u021ba aparent \u201cnevinovat\u0103\u201d de a-\u0219i proteja Biserica? Deontologic, cum mai poate un cercet\u0103tor \u0219i istoric al Bisericii devenit peste noapte t\u0103inuitor \u0219i mistificator al adev\u0103rului istoric din dorin\u021ba de conformism cu poruncile mai-marilor lui s\u0103 mai fie credibil \u00een raport cu omologii lui din spa\u021biul secular, care \u00eei pot demasca imediat impostura academic\u0103 prin coroborarea surselor arhivistice aflate \u00een diferite fonduri locale \u0219i centrale? Iat\u0103 o serie de \u00eentreb\u0103ri retorice care \u00eencearc\u0103 s\u0103 ofere o imagine asupra realit\u0103\u021bilor cercet\u0103rii teologice autohtone. De asemenea, a\u0219 face distinc\u021bie \u00eentre ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een sistemul teologic intern \u0219i cel din diaspora; prin c\u0103r\u021bile \u0219i articolele publicate, teologi ca Doru Costache, Radu Bordeianu, Lucian Turcescu, Jean Boboc, Patriciu Vlaicu, Bogdan Bucur, etc. \u00ee\u0219i fac cu prisosin\u021b\u0103 datoria, dovad\u0103 fiind c\u0103r\u021bile ap\u0103rute la edituri de renume \u0219i articolele publicate \u00een reviste prestigioase.<\/p>\n

\nA.A.: Care sunt, \u00een opinia ta, principalele cauze care blocheaz\u0103 sistemul educa\u021bional \u0219i cercetarea \u00een Rom\u00e2nia la un nivel mediu\/diminuat (\u00een cazul \u00een care consideri c\u0103 este a\u0219a)?<\/strong><\/em><\/p>\n

\nI.B.:<\/strong> Sistemul educa\u021bional din Rom\u00e2nia stagneaz\u0103 din dou\u0103 motive: subfinan\u021barea \u0219i contra-selec\u021bia. Este foarte greu s\u0103 faci educa\u021bie sau cercetare c\u00e2nd salariul unui asistent de cercetare sau a unui asistent universitar este infinit mai mic dec\u00e2t cel al unei femei de serviciu dintr-o banc\u0103. Nu doresc s\u0103 minimalizez rolul important pe care \u00eel joac\u0103 femeia de serviciu \u00een societate, dar pentru a sp\u0103la podelele acesteia nu i se cer studii aprofundate, doctorat, articole \u0219i c\u0103r\u021bi, participare la conferin\u021be interna\u021bionale, acces la informa\u021bie (c\u0103r\u021bi, articole, baze de date, etc.). De asemenea, finan\u021barea precar\u0103 din bani publici a institu\u021biilor de cercetare a l\u0103sat urme ad\u00e2nci \u00een capacitatea acestora de a fi competitive \u0219i de a genera proiecte de cercetare inovatoare \u0219i consistente. Imagina\u021bi-v\u0103 c\u0103 un cercet\u0103tor rom\u00e2n retribuit precar trebuie s\u0103 concureze cu unul din str\u0103in\u0103tate, care dispune de fonduri suficiente provenite din grant-uri de cercetare sau din burse consistente primite din partea institu\u021biilor la care este afiliat. Cum poate un cercet\u0103tor din Rom\u00e2nia s\u0103 fac\u0103 concuren\u021b\u0103 unui omolog din str\u0103in\u0103tate care dispune de fondurile necesare pentru a-\u0219i asigura cazarea \u00een orice ora\u0219 din Rom\u00e2nia sau pentru a participa la orice conferin\u021b\u0103 din domeniu oriunde \u00een lume, pentru a pl\u0103ti copii arhivistice, care are acces instantaneu la cele mai bune biblioteci, la cele mai bune baze de date \u0219i la cea mai competent\u0103 supervizare academic\u0103? Ca s\u0103 dau un exemplu personal, ani de-a r\u00e2ndul, am reu\u0219it s\u0103 fac cercetare \u00een Bucure\u0219ti datorit\u0103 bun\u0103voin\u021bei \u0219i generozit\u0103\u021bii unor prieteni care mi-au pus la dispozi\u021bie propria lor locuin\u021b\u0103 (chiar \u0219i podeaua) pentru simplul fapt c\u0103 nu mi-am putut permite s\u0103 pl\u0103tesc costul unei camere de hotel sau unui apartament pe durata mai multor s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dac\u0103 doresc s\u0103 cercetez arhivele jude\u021bene din V\u00e2lcea sau cele din Istanbul? Cum a\u0219 mai putea face asta dac\u0103 nu exist\u0103 cineva care s\u0103 \u00eemi ofere podeaua gratuit \u0219i dezinteresat pe care s\u0103 dorm?
\nDecalajele financiare din sistemul de cercetare \u0219i universitar \u00eentre diferitele trepte ierarhice provoac\u0103 fric\u021biuni \u0219i chiar abandonarea cercet\u0103rii \u00een detrimentul sistemului corporativ privat. F\u0103r\u0103 o finan\u021bare adecvat\u0103 \u0219i propor\u021bional\u0103, sistemul de cercetare \u0219i cel educa\u021bional moare. De asemenea, aceste finan\u021b\u0103ri nu trebuie s\u0103 provin\u0103 exclusiv de la stat. Granturile europene, filantropia academic\u0103 a unor Mecena autohtoni (inclusiv Bisericile cre\u0219tine), atragerea unor granturi externe, toate aceste posibilit\u0103\u021bi trebuie exploatate la maxim. Cred c\u0103 cea mai evident\u0103 metafor\u0103 ce descrie succesul privatiz\u0103rii cercet\u0103rii rom\u00e2ne\u0219ti \u021bine de faptul c\u0103 singurele granturi europene \u00een studii umaniste oferite de European Research Council \u00een Rom\u00e2nia sunt administrate prin intermediul Colegiului Noua Europ\u0103 din Bucure\u0219ti, \u0219i nu prin intermediul institu\u021biilor de cercetare patronate de Academia Rom\u00e2n\u0103 sau de Universitatea din Bucure\u0219ti.
\n\u00cen ceea ce prive\u0219te contra-selec\u021bia, structurile academice perpetueaz\u0103 managementul anti-meritocratic al cadrelor provenit din comunism cu consecin\u021be dramatice. Nu s-a dorit angajarea celor cu studii externe universit\u0103\u021bii respective, cu publica\u021bii serioase \u00een reviste academice de specialitate, sau care puteau aduce un suflu nou, de progres, \u00een respectivele institu\u021bii. Amputarea spiritului critic \u00een favoarea flexibilit\u0103\u021bii coloanei vertebrale \u0219i auto-cenzura sunt dou\u0103 dintre tr\u0103s\u0103turile care descriu cel mai bine scrisul istoric bisericesc; toat\u0103 lumea \u0219tie, toat\u0103 lumea b\u00e2rfe\u0219te pe la col\u021buri, dar nimeni nu \u00eendr\u0103zne\u0219te s\u0103 \u00ee\u0219i asume redarea adev\u0103rului istoric. Prea multe cadre universitare sunt angajate pe via\u021b\u0103 doar pentru c\u0103 au semnat un contract cu statul rom\u00e2n. \u00cen sistemul american sistemul de tenure care ofer\u0103 unui cadru universitar o pozi\u021bie permanent\u0103 la o universitate este mereu obiectul unei monitoriz\u0103ri atente, fiind rezultatul anvergurii publica\u021biilor, cit\u0103rilor interne \u0219i interna\u021bionale, particip\u0103rii la conferin\u021be de profil, apartenen\u021bei la diferite board-uri de reviste \u0219i asocia\u021bii academice de profil, \u0219i al feedbackului primit de c\u0103tre universit\u0103\u021bi din partea studen\u021bilor. Cum mai putem vorbi de competi\u021bie real\u0103 atunci c\u00e2nd noile evalu\u0103ri academice interne promovate de CNATDCU dau mult mai multe puncte pentru un articol publicat \u00een \u021bar\u0103 \u00een detrimentul unor publica\u021bii externe, \u00een reviste interna\u021bionale cu coeficien\u021bi ce exprim\u0103 impactul real al acestor publica\u021bii \u00een domeniul respectiv \u0219i evalu\u0103ri academice la s\u00e2nge a publica\u021biilor? Cum mai poate concura un cercet\u0103tor care public\u0103 \u00een Modern Theology sau \u00een Church History unde pentru apari\u021bia unui articol trebuie s\u0103 a\u0219tep\u021bi cel pu\u021bin doi ani, iar procesul de peer-review (recenzie) dureaz\u0103 minim \u0219ase luni cu contra-candidatul s\u0103u care prime\u0219te mai multe puncte pentru texte publicate rapid \u00een Festschrift-uri eparhiale sau reviste teologice pe care nu le citeaz\u0103\/cite\u0219te nimeni?<\/p>\n

\nA.A.: Dac\u0103 ai avea ocazia s\u0103 schimbi ceva \u00een domeniul cercet\u0103rii din Rom\u00e2nia, care ar fi primele 3 ini\u021biative pe care le-ai lua?<\/strong><\/em><\/p>\n

\nI.B.<\/strong>: Refuz s\u0103 cred c\u0103 un singur om poate schimba sistemul academic, chiar \u0219i printr-un miracol \u00een care acesta ar deveni peste noapte factor ultim de decizie. Ca istoric al societ\u0103\u021bilor totalitare \u00een general \u0219i a celor fasciste \u00een particular, pot spune cu t\u0103rie c\u0103 dictatura \u0219i oikocra\u021bia nu sunt moduri viabile de convie\u021buire \u0219i adaptare social\u0103. Cred cu t\u0103rie \u00een valorile liberale ale societ\u0103\u021bii de tip democratic, \u00een participarea \u0219i responsabilitatea tuturor membrilor societ\u0103\u021bii la corijarea erorilor societale \u0219i a cursului viitor pe care aceasta trebuie s\u0103 \u00eel aib\u0103. O dezbatere public\u0103 real\u0103 ce ar trebui s\u0103 \u00eei implice at\u00e2t pe cei direct interesa\u021bi (academicieni, cadre universitare, personalul \u0219tiin\u021bific din institutele de cercetare ale Academiei \u0219i ale universit\u0103\u021bilor, etc,), c\u00e2t \u0219i factorul politic decizional ar fi cea mai indicat\u0103 modalitate de a oferi r\u0103spunsuri \u0219i solu\u021bii legislative ulterioare, dar \u0219i un set de principii clare pentru remedierea acestei crize sistemice.
\n\u00cenc\u0103 un motiv pentru care doresc s\u0103 evit r\u0103spunsul la aceast\u0103 \u00eentrebare \u021bine de convingerea mea c\u0103 nu este rolul intelectualilor de a lua decizii politice legate de binele comun, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd vine vorba de sistemul academic. Citindu-i printre al\u021bii pe Mark Lilla, Richard Wolin, George Mosse, Michel Winnock, Christophe Charle, mi-am dat seama c\u0103 intelectualii nu sunt obiectivi c\u00e2nd vine vorba de domeniul lor de activitate, c\u0103 nu sunt capabili s\u0103 se men\u021bin\u0103 necontamina\u021bi de himerele ideologice totalitare ce au dominat secolul XX. Ca exponen\u021bi ai \u201cspiritului nes\u0103buit\u201d (Mark Lilla), \u00een detrimentul implement\u0103rii de reforme menite s\u0103 dea na\u0219tere unei meritocra\u021bii reale \u00een sistemul academic \u0219i standarde \u00eenalte, intelectualii au fost preocupa\u021bi mai mult de aservirea ideologic\u0103 a respectivelor institu\u021bii \u0219i de propagarea propriilor convingeri ideologice printre studen\u021bi. De aceea, cred c\u0103 intelectualii ar trebui s\u0103 se ab\u021bin\u0103 de la luarea deciziilor dintr-un motiv simplu: nu este meseria lor \u0219i istoria nu pare s\u0103 ne ofere prea multe exemple pozitive \u00een aceast\u0103 direc\u021bie! Intelectualii \u0219i cercet\u0103torii ar trebui s\u0103 se ocupe de preg\u0103tirea viitorilor administratori \u0219i a profesioni\u0219tilor capabili s\u0103 ia cele mai bune decizii pentru remedierea problemelor financiare \u0219i legale ale sistemului de cercetare. Rolul intelectualilor este acela de a forma \u0219i de a educa viitoarele clase manageriale \u0219i decizionale, de a le preda cele mai bune cursuri, de a le sugera \u00een timpul studen\u021biei cele mai bune lecturi, de a-i instrui s\u0103 devin\u0103 profesioni\u0219ti buni \u0219i oameni \u0219i mai buni.<\/p>\n

\nA.A.: Ai studiat \u0219i ai colaborat cu numero\u0219i profesori \u0219i institu\u021bii din str\u0103in\u0103tate. Ce te-a impresionat \u00een sistemele lor educa\u021bionale? Ne po\u021bi da c\u00e2teva exemple de situa\u021bii sau modele de la care ai avut lucruri importante de \u00eenv\u0103\u021bat ?<\/strong><\/em><\/p>\n

\nI.B<\/strong>.: \u00centr-adev\u0103r, dup\u0103 absolvirea studiilor teologice \u00een 2005, am avut ocazia s\u0103 \u00eemi continui studiile doctorale \u0219i postdoctorale la institu\u021bii prestigioase ca Central European University din Budapesta, Centrul de Istorie Modern\u0103 de pe l\u00e2ng\u0103 Departamentul de Istorie al Universit\u0103\u021bii din Oxford, Colegiul Noua Europ\u0103. Institut de Studii Avansate, Institutul de Istorie European\u0103 afiliat Universit\u0103\u021bii din Mainz (Germania), Centrul Mandel pentru Studii Avansate \u00een domeniul Holocaustului de pe l\u00e2ng\u0103 Muzeul Holocaustului din Washington DC, Centrul de Studii in domeniul Holocaustului de pe l\u00e2ng\u0103 Institutul de Istorie Contemporan\u0103 (IfZ) din Munchen. Ceea ce m-a impresionant \u00een toate aceste institu\u021bii este c\u0103, \u00een ciuda faptului c\u0103 sunt eminamente spa\u021bii academice seculare, nimeni nu a \u00eencercat s\u0103 \u00eemi conteste confesiunea religioas\u0103, nu am fost discriminat c\u0103 eu alegeam s\u0103 cred \u00een Dumnezeu sau s\u0103 m\u0103 \u00eenchin la mas\u0103. Virtutea toleran\u021bei este una din marile valori pe care recunosc c\u0103 le-am \u00eenv\u0103\u021bat \u00een Occident.
\nDe asemenea, un alt lucru care m-a marcat \u00een mod pozitiv a fost atitudinea binevoitoare \u0219i generozitatea nemijlocit\u0103 a cadrelor universitare fa\u021b\u0103 de un student in Estul Europei. Este reconfortant s\u0103 vezi cum profesori reputa\u021bi ca Peter Brown (Princeton University), Roger Griffin (Oxford Brookes University), Nadia Al-Bagdadi (CEU), Aziz Al-Azmeh (CEU), Robert Evans (Regius Professor, University of Oxford), Vladimir Tism\u0103neanu (University of Maryland), John Anthony McGuckin (Union Theological Seminary, Columbia University), Susannah Heschel (Dartmouth College), Radu Ioanid (USHMM), Brandon Gallaher (Universitea din Exeter), Paschalis Kitromilides (Universitea din Atena), Doris Bergen (Universitea din Toronto), Victoria Barnett (USHMM), Paul Hanebrink (Universitatea Rutgers), etc. m-au tratat ca egalul lor, \u0219i-au \u00eemp\u0103r\u021bit pr\u00e2nzul \u0219i momentele de respiro cu mine, m-au invitat la ei acas\u0103, mi-au recomandat \u0219i \u00eemprumutat c\u0103r\u021bi valoroase \u0219i greu accesibile, au citit diferite draft-uri \u0219i mi-au oferit comentarii constructive, m-au provocat s\u0103 g\u00e2ndesc din alt unghi sau pur \u0219i simplu altfel tema mea de cercetare. Absen\u021ba etichetei bizantine, manierele alese, limbajul elegant, naturale\u021bea rela\u021biilor sunt alte c\u00e2teva \u00eenv\u0103\u021b\u0103minte pre\u021bioase pe care Occidentul mi le-a oferit \u00een timpul peregrin\u0103rilor mele academice. Bucuria comuniunii cu ace\u0219ti oameni m-a \u021binut \u00een to\u021bi ace\u0219ti ani de c\u00e2nd am revenit \u00een Rom\u00e2nia \u0219i, pe c\u00e2t este posibil, \u00eencerc s\u0103 le urmez exemplul.
\nLa nivel institu\u021bional, ceea ce uime\u0219te este modul \u00een care aceste institu\u021bii func\u021bioneaz\u0103 \u00een serviciul studentului \u0219i cercet\u0103torului. Rapiditatea accesului la informa\u021bie, la materiale arhivistice, la c\u0103r\u021bi \u0219i articole, bog\u0103\u021bia bibliotecilor, disponibilitatea personalului administrativ pus acolo s\u0103 te ajute, conferin\u021bele \u0219i prelegerile la care am avut bucuria s\u0103 particip fac diferen\u021ba dintre noi \u0219i ei.<\/p>\n

\nA.A.: Enumer\u0103-ne 5 sfaturi pe care le-ai da absolven\u021bilor de teologie care doresc s\u0103 urmeze o carier\u0103 \u00een cercetare.<\/strong><\/em><\/p>\n

\nI.B.<\/strong>: Mi-e foarte greu s\u0103 dau sfaturi, mai ales c\u0103 nu am experien\u021ba \u0219i nici v\u00e2rsta necesar\u0103 pentru a m\u0103 erija \u00eentr-o surs\u0103 de inspira\u021bie sau \u00een\u021belepciune. Mi se pare c\u0103 \u00een cercetare \u0219i \u00een via\u021ba academic\u0103 este la fel ca \u00een via\u021ba duhovniceasc\u0103: nu exist\u0103 re\u021bete unanim acceptate sau valabile. Fiecare t\u00e2n\u0103r care aspir\u0103 la o carier\u0103 \u00een cercetare teologic\u0103 sau laic\u0103 trebuie s\u0103 fie realist \u00een primul r\u00e2nd cu abilit\u0103\u021bile sale intelectuale \u0219i cu \u021belul s\u0103u \u00een via\u021b\u0103. S\u0103 \u00ee\u0219i dea seama care este disciplina respectiv tema care \u00eel reprezint\u0103 cel mai bine \u0219i unde poate aduce o contribu\u021bie solid\u0103. De asemenea, s\u0103 nu neglijeze instrumentele de lucru (limbile str\u0103ine) \u0219i s\u0103 nu cread\u0103 niciodat\u0103 c\u0103 talentul sau inspira\u021bia pot suplini vreodat\u0103 munca efectiv\u0103. A\u0219 \u00eendr\u0103zni s\u0103 spun c\u0103 cei mai de succes cercet\u0103tori pe care i-am cunoscut nu sunt cei \u00eenzestra\u021bi cu geniu, ci aceia care au muncit pe rupte, care au sacrificat propriul lor timp liber, propria lor s\u0103n\u0103tate, pentru a-\u0219i atinge obiectivele sau a scrie c\u0103r\u021bile \u0219i articolele pe care doreau s\u0103 le scrie. \u00cemi aduc aminte c\u0103 \u00een conversa\u021biile mele cu istoricul britanic Roger Griffin acesta \u00eemi povestea c\u0103 cele mai multe c\u0103r\u021bi \u0219i articole \u0219tiin\u021bifice le scrie noaptea, dup\u0103 ora 4 p\u00e2n\u0103 la ora 8 diminea\u021ba, c\u00e2nd trebuia s\u0103-\u0219i duc\u0103 b\u0103iatul la \u0219coal\u0103.
\nPentru cercet\u0103torii din spa\u021biul teologic am totu\u0219i dou\u0103 sugestii, poate lipsite de importan\u021b\u0103, dar capitale pentru viitorul academic: s\u0103 aib\u0103 mare grij\u0103 cu cine se c\u0103s\u0103toresc \u0219i la cine se spovedesc! S\u0103 detaliez: nu se poate face via\u021b\u0103 academic\u0103 dac\u0103 partenera\/partenerul de via\u021b\u0103 nu este dispus\/\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 rigorile unei vie\u021bi mereu pe drumuri, uneori chiar cu greut\u0103\u021bi materiale, \u0219i s\u0103 participe nemijlocit la eforturile celuilalt de a acumula cuno\u0219tin\u021be sau de a scrie. F\u0103r\u0103 jertfelnicie real\u0103 de ambele p\u0103r\u021bi ale crucii matrimoniale \u0219i f\u0103r\u0103 armonie familial\u0103 nu se poate scrie sau tr\u0103i o via\u021b\u0103 academic\u0103 real\u0103. C\u0103s\u0103toriile din interes, violen\u021ba \u00een familie, abuzul de putere, spiritul misogin de genul \u201cfemeia la crati\u021b\u0103\u201d sau \u021binutul b\u0103rbatului sub papuc nu au ce c\u0103uta \u00een nicio c\u0103snicie, mai ales \u00een cea a unui viitor teolog. Se vorbe\u0219te foarte mult \u00een aceste zile despre familia tradi\u021bional\u0103 pe care Coali\u021bia pentru Familie, sprijinit\u0103 \u0219i de Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103, a arborat-o ca una dintre valorile morale absolute ce trebuie sus\u021binute \u00een societatea contemporan\u0103 secularizat\u0103. \u00cenainte de a vedea b\u00e2rna din ochiul celorlal\u021bi \u0219i de a-i sorti chinurilor iadului pe \u201cprogresi\u0219tii\u201d autohtoni, poate c\u0103 preo\u021bimea \u0219i laicatul ortodox ar trebui s\u0103 se aplece cu dragoste \u0219i cu compasiune asupra situa\u021biei familiei cre\u0219tine ast\u0103zi. Cum se poate combate violen\u021ba domestic\u0103, abuzarea sexual\u0103 a minorilor, excesul de alcool \u0219i stupefiante, s\u0103r\u0103cia lucie care afecteaz\u0103 un copil din trei \u00een Rom\u00e2nia contemporan\u0103, abandonul \u0219colar masiv mai ales \u00een r\u00e2ndurile copiilor din mediul rural, toate acestea ar trebui s\u0103 constituie suficiente teme de medita\u021bie de la amvonul Ortodoxiei noastre, dar \u0219i pe agenda filantropiei ortodoxe. Voci cu putere mult\u0103 \u0219i inimi mari ca Mitropolitul Ioan al Banatului, Prea Sfin\u021bitul Ignatie al Hu\u0219ilor \u0219i preo\u021bii Constantin Necula \u0219i Nicolae T\u0103nase au predicat cu timp \u0219i f\u0103r\u0103 de timp despre aceste subiecte fierbin\u021bi \u0219i au deschis pungile pentru a transpune cuv\u00e2ntul \u00een fapt\u0103. Urm\u00e2nd pove\u021belor inspirate ale P\u0103rintelui Porfirie, cred c\u0103 t\u0103rie c\u0103 rolul Bisericii \u00een general \u0219i al arhiereilor, preo\u021bilor \u0219i c\u0103lug\u0103rilor nu este acela de a deveni o institu\u021bie de caritate, de a-\u0219i abandona rolul ei primordial contemplativ \u0219i sacramental. Cu toate acestea, la nivel discursiv \u0219i filantropic, abordarea acestor teme cu competen\u021b\u0103 \u0219i seriozitate de c\u0103tre reprezenta\u021bii clerului \u0219i mai ales de cei ai laicatului poate lega pun\u021bi de leg\u0103tur\u0103 cu progresi\u0219tii autohtoni \u0219i vindeca dihonia ideologic\u0103 ce pare s\u0103 fi divizat societatea rom\u00e2neasc\u0103, mai ales c\u00e2nd vine vorba despre competen\u021ba statului de a legifera \u00een subiecte ce \u021bin de intimitatea persoanei umane. Dar m-am \u00eendep\u0103rtat de subiect…
\nDe asemenea, cred c\u0103 a avea un p\u0103rinte spiritual este o condi\u021bie sine qua non pentru orice cercet\u0103tor \u0219i viitor profesor de teologie ortodox\u0103 care se respect\u0103. Acesta trebuie s\u0103 fie un om normal (inclusiv psihic!), echilibrat, f\u0103r\u0103 aere arhieresco-protopope\u0219ti \u0219i dorin\u021be de promovare rapid\u0103, dedicat lui Hristos \u0219i preo\u021biei sale, cu experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103, cu rug\u0103ciune \u0219i ascez\u0103 autentic\u0103, \u0219i cu un bagaj intelectual \u0219i teologic vast. Fie c\u0103 este preot de mir sau c\u0103lug\u0103r, acesta trebuie s\u0103 fie un spirit \u201cpericulos\u201d, unul capabil s\u0103 sparg\u0103 tiparele \u0219i cli\u0219eele, dar \u0219i enormul orgoliu pe care intelectualii \u0219i teologii tind s\u0103 \u00eel dezvolte ca boal\u0103 spiritual\u0103 profesional\u0103, doar pentru c\u0103 au acces la mai mult\u0103 informa\u021bie \u0219i \u0219tiu mai multe lucruri dec\u00e2t ceilal\u021bi. Spovedania \u201ela cine trebuie\u201d, la \u201ecelebrit\u0103\u021bi\u201d mai mult sau mai pu\u021bin reale, la pretin\u0219i c\u0103l\u0103uzitori duhovnice\u0219ti care nu respect\u0103 libertatea fiilor spirituali, intoxic\u00e2ndu-i cu fundamentalisme nocive \u0219i na\u021bionalisme sfor\u0103itoare ar trebui s\u0103 fie realit\u0103\u021bi absente \u00een via\u021ba oric\u0103rui cercet\u0103tor \u0219i profesor de teologie ortodox\u0103. De asemenea, chirurgia pe cordul spiritual al fiilor duhovnice\u0219ti \u00een orb pneumatologic \u0219i meteahna de a-i \u0219lefui spiritual dup\u0103 propriul chip, refuz\u00e2ndu-le propria libertate \u0219i impun\u00e2ndu-le propriile modele spirituale ar trebui s\u0103 fie una dintre condi\u021biile precump\u0103nitoare \u00een dorin\u021ba oricui de a-\u0219i schimba propriul duhovnic.<\/p>\n

\nA.A.: Ce urmeaz\u0103 dup\u0103 acest Andre Scrima Fellowship pentru Ionu\u021b Biliu\u021b\u0103?<\/strong><\/em><\/p>\n

\nI.B<\/strong>.: \u00cen primul r\u00e2nd, doresc s\u0103 definitivez manuscrisul c\u0103r\u021bii mele legate de dilemele canonice \u0219i teologice ale Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne \u00een secolul al XIX-lea. Bazat\u0103 pe dizerta\u021bia doctoral\u0103, aceast\u0103 carte \u00ee\u0219i propune s\u0103 ofere c\u00e2teva r\u0103spunsuri istorice indigna\u021bilor de serviciu care se opun finan\u021b\u0103rii Bisericii Ortodoxe din bani publici, dar \u0219i evolu\u021biei ulterioare a Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne. \u00cemi propun \u00eenc\u0103 o carte, de data aceast\u0103 biografic\u0103, \u0219i anume s\u0103 scriu biografia real\u0103 a Mitropolitului Nicolae B\u0103lan \u0219i nu cea condimentat\u0103 cu mistific\u0103ri \u0219i neadev\u0103ruri cultivat\u0103 at\u00e2t de clerul ortodox c\u00e2t \u0219i de Securitatea comunist\u0103. Mai sunt c\u00e2teva articole pe care doresc s\u0103 le definitivez \u0219i, fire\u0219te, s\u0103 \u00eemi continui eforturile de a finaliza acest proiect de cercetare pe care l-am propus pentru bursa Andre Scrima, probabil cu o carte tip\u0103rit\u0103 la o editur\u0103 occidental\u0103. Dup\u0103 aproape 5 ani de la debutul acestui demers de cercetare, cred c\u0103 aceast\u0103 ini\u021biativ\u0103 ar fi cea mai logic\u0103 concluzie pentru \u00eentregul meu periplu academic.<\/p>\n<\/div><\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Seria interviurilor “Andrei Scrima” continu\u0103 cu un dialog axat \u00een special pe cercetare \u015fi provoc\u0103rile cu care acest domeniu se confrunt\u0103 \u00een Rom\u00e2nia zilelor noastre, prezentate prin seriozitatea \u015fi transparen\u021ba bursierului “Andrei Scrima” Ionu\u021b Biliu\u021b\u0103, invitatul nostru de ast\u0103zi.\u00a0 Alexandra Andere\u0219: Mai \u00eent\u00e2i, cine este Ionu\u021b Biliu\u021b\u0103? Ionu\u021b Biliu\u021b\u0103: M-am n\u0103scut \u00een 1980 la Foc\u0219ani, […]<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":1601,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_uag_custom_page_level_css":""},"categories":[45,4,20],"tags":[],"uagb_featured_image_src":{"full":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n.jpg",850,554,false],"thumbnail":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n-150x150.jpg",150,150,true],"medium":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n-300x196.jpg",300,196,true],"medium_large":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n-768x501.jpg",640,418,true],"large":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n.jpg",640,417,false],"1536x1536":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n.jpg",850,554,false],"2048x2048":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n.jpg",850,554,false],"td_80x60":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n-80x60.jpg",80,60,true],"td_100x70":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n-100x70.jpg",100,70,true],"td_218x150":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n-218x150.jpg",218,150,true],"td_265x198":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n-265x198.jpg",265,198,true],"td_324x160":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n-324x160.jpg",324,160,true],"td_324x235":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n-324x235.jpg",324,235,true],"td_324x400":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n-324x400.jpg",324,400,true],"td_356x220":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n-356x220.jpg",356,220,true],"td_356x364":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n-356x364.jpg",356,364,true],"td_533x261":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n-533x261.jpg",533,261,true],"td_534x462":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n-534x462.jpg",534,462,true],"td_696x0":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n-696x454.jpg",696,454,true],"td_696x385":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n-696x385.jpg",696,385,true],"td_741x486":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n-741x486.jpg",741,486,true],"td_1068x580":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n.jpg",850,554,false],"td_1068x0":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n.jpg",850,554,false],"td_0x420":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n-644x420.jpg",644,420,true],"woocommerce_thumbnail":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n-300x196.jpg",300,196,true],"woocommerce_single":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n-800x521.jpg",800,521,true],"woocommerce_gallery_thumbnail":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/1912369_10201970638040922_1337855631_n-100x100.jpg",100,100,true]},"uagb_author_info":{"display_name":"Alexandra Andere\u0219","author_link":"https:\/\/beta.ecum.ro\/?author=6"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"Seria interviurilor “Andrei Scrima” continu\u0103 cu un dialog axat \u00een special pe cercetare \u015fi provoc\u0103rile cu care acest domeniu se confrunt\u0103 \u00een Rom\u00e2nia zilelor noastre, prezentate prin seriozitatea \u015fi transparen\u021ba bursierului “Andrei Scrima” Ionu\u021b Biliu\u021b\u0103, invitatul nostru de ast\u0103zi.\u00a0 Alexandra Andere\u0219: Mai \u00eent\u00e2i, cine este Ionu\u021b Biliu\u021b\u0103? Ionu\u021b Biliu\u021b\u0103: M-am n\u0103scut \u00een 1980 la Foc\u0219ani,…","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/beta.ecum.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1600"}],"collection":[{"href":"https:\/\/beta.ecum.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/beta.ecum.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/beta.ecum.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/beta.ecum.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1600"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/beta.ecum.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1600\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1604,"href":"https:\/\/beta.ecum.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1600\/revisions\/1604"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/beta.ecum.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1601"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/beta.ecum.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1600"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/beta.ecum.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1600"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/beta.ecum.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1600"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}