{"id":1966,"date":"2018-06-06T14:35:06","date_gmt":"2018-06-06T14:35:06","guid":{"rendered":"http:\/\/beta.ecum.ro\/?p=1966"},"modified":"2018-06-06T16:02:39","modified_gmt":"2018-06-06T16:02:39","slug":"interviu-petros-vassiliadis-nu-exista-misiune-fara-o-marturie-comuna","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/beta.ecum.ro\/?p=1966","title":{"rendered":"[INTERVIU] Petros Vassiliadis : Nu exist\u0103 misiune f\u0103r\u0103 o m\u0103rturie comun\u0103"},"content":{"rendered":"

Geneva \u0219i \u00eentreaga alian\u021b\u0103 a bisericilor mondiale se afl\u0103 \u00een 2018 sub semnul anivers\u0103rii. Se celebreaz\u0103 70 de ani de la \u00eenfiin\u021barea Consiliului Mondial al Bisericilor, un organism ce reune\u0219te biserici \u0219i denomina\u021biuni din peste 120 de \u021b\u0103ri \u0219i teritorii din \u00eentreaga lume, reprezent\u00e2nd peste 560 de milioane de cre\u0219tini, inclusiv majoritatea bisericilor ortodoxe din lume, zeci de biserici anglicane, baptiste, luterane, metodiste \u0219i reformate, precum \u0219i multe alte biserici unite \u0219i independente. La acest jubileu, am considerat c\u0103 este oportun s\u0103 afl\u0103m ce \u00eenseamn\u0103 ecumenismul ast\u0103zi, care sunt reu\u0219itele, dar \u0219i e\u0219ecurile \u00een cei 70 de ani de activitate \u0219i spre ce provoc\u0103ri este chemat s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00een anii ce urmeaz\u0103. <\/strong><\/p>\n

Pentru aceasta am avut marea onoare de a sta de vorb\u0103 cu Profesorul \u0219i cercet\u0103torul biblic Petros Vassiliadis, de la Universitatea \u201eAristotel\u201d din Salonic. \u00cen continuare pute\u021bi lectura prima parte a acestui interviu, care trateaz\u0103 \u00een special subiectul ecumenismului, dar \u0219i o problem\u0103 extrem de controversat\u0103, aceea a locului pe care femeia \u00eel ocup\u0103 \u00een Biseric\u0103, \u00een societatea modern\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Alexandra Andere\u0219 (CCES)<\/em>: Stimate domnule Profesor Petros Vassiliadis, sunte\u021bi cu siguran\u021b\u0103 un exemplu pentru mul\u021bi savan\u021bi \u0219i teologi, gra\u021bie rezultatelor remarcabile avute \u00een calitate de cercet\u0103tor biblic, actualmente profesor emerit al Departamentului de Teologie al Universit\u0103\u021bii \u201eAristotel\u201d din Salonic, Pre\u0219edinte al Centrului de Studii Ecumenice, Misiologice \u0219i de Mediu \u201eMitropolitul Panteleimon Papageorgiou\u201c \u0219i al Consiliului Mondial al Asocia\u021biilor \u0219i Institu\u021biilor Teologice \u0219i Educatorilor, iar \u00een trecut, ca profesor de Noul Testament al Universit\u0103\u021bii din Salonic.<\/strong><\/p>\n

\"\"Prof. Petros Vassiliadis:<\/em><\/strong> \u00cen plus, acum mi-a fost atribuit\u0103 aceast\u0103 sarcina, foarte promi\u021b\u0103toare \u0219i vizionar\u0103, de a crea un program post-universitar inter-ortodox, interjurisdic\u021bional \u00een cadrul Teologiei Ortodoxe Ecumenice. Deci, eforturile mele acum, dup\u0103 ce m-am retras din activitatea de cercetare de zi cu zi se concentreaz\u0103 pe aceast\u0103 sarcin\u0103. \u0218i acesta este motivul pentru care, odat\u0103 cu venirea mea aici, \u00een Rom\u00e2nia, l-am vizitat pe Preafericitul P\u0103rinte Patriarh Daniel, care, de altfel, s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 fie predecesorul meu la Institutul Ecumenic din Bossey, unde i-am urmat la catedr\u0103 dup\u0103 ce Preafericirea Sa s-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia. Un alt teolog rom\u00e2n, p\u0103rintele Ion Bria, de binecuv\u00e2ntat\u0103 memorie, mi-a cerut s\u0103-l \u00eenlocuiesc la catedr\u0103 timp de un an, lucru pe care l-am f\u0103cut cu o deosebit\u0103 pl\u0103cere.<\/p>\n

AA: Ce a \u00eensemnat pentru dumneavoastr\u0103 colaborarea cu teologi rom\u00e2ni?<\/strong><\/p>\n

PV: <\/strong>Profesia mea academic\u0103 este Teologia Biblic\u0103, \u00een special Noul Testament. Dar la \u00eenceputul carierei mele academice am fost norocos s\u0103 fiu invitat la un Consiliu Mondial al Bisericilor care a avut loc \u00een Rom\u00e2nia. La acel moment, p\u0103rintele Ion Bria era directorul studiilor ortodoxe din cadrul Comisiei privind Misiunea Mondial\u0103 \u0219i Evanghelizarea \u0219i mi-a sugerat s\u0103 m\u0103 implic \u0219i \u00een Misiologie, la nivel ecumenic, desigur. \u0218i de atunci am \u00eenceput s\u0103 fiu \u00eentr-o rela\u021bie mai str\u00e2ns\u0103 cu Teologia Ecumenic\u0103, cu importan\u021ba m\u0103rturiei Bisericii, de fapt m\u0103rturiei tradi\u021biei noastre bogate ortodoxe, ceea ce m-a f\u0103cut s\u0103 merg pu\u021bin dincolo de a\u0219a-numita teologie fragmentat\u0103, care se ocup\u0103 cu un singur subiect unde \u00eencearc\u0103 s\u0103 ating\u0103 \u00eentreaga perspectiv\u0103 teologic\u0103. Bine\u00een\u021beles c\u0103 la \u00eenceput eram foarte dornic s\u0103 ap\u0103r tradi\u021bia noastr\u0103 ortodox\u0103, a\u0219a cum fac to\u021bi ortodoc\u0219ii. Dar, treptat, mi-am dat seama c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m \u0219i de la ceilal\u021bi \u0219i asta m-a f\u0103cut s\u0103 fiu un ortodox mai autentic …<\/p>\n

AA: Curios … (r\u00e2de)<\/strong><\/p>\n

PV: <\/strong>… \u0218i, \u00een acela\u0219i timp, un teolog cre\u0219tin.<\/p>\n

AA: Pentru c\u0103 am \u00eenceput astfel, a\u0219 dori s\u0103 v\u0103 \u00eentreb ce \u00eenseamn\u0103 ast\u0103zi ecumenismul \u0219i care este misiunea sa principal\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u00een acest an Consiliul Mondial al Bisericilor s\u0103rb\u0103tore\u0219te 70 de ani de existen\u021b\u0103?<\/strong><\/p>\n

PV: <\/strong>Acum, la s\u0103rb\u0103torirea celei de-a 70-a anivers\u0103ri de la \u00eenfiin\u021barea Consiliului Mondial al Bisericilor \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, afl\u00e2ndu-ne \u00een a\u0219a-zisa perioad\u0103 postconciliar\u0103 de primire a Sf\u00e2ntului \u0219i Marelui Sinod care a avut loc cu doi ani \u00een urm\u0103 \u00een Creta, expresie conciliar\u0103 special\u0103 a Bisericii noastre, \u00een care delega\u021biile rom\u00e2ne\u0219ti au jucat un rol foarte important, lucru recunoscut de to\u021bi, a\u0219a-numita mi\u0219care ecumenic\u0103, a\u0219a-numita \u00een\u021belegere nou\u0103 a identit\u0103\u021bii noastre cre\u0219tine, a devenit foarte important\u0103 din perspective diferite fa\u021b\u0103 de modul \u00een care a fost exercitat\u0103, s\u0103 zicem acum 70 de ani. \u00cen urm\u0103 cu 70 de ani, Mitropolitul pe care l-a\u021bi men\u021bionat \u0219i care d\u0103 numele Centrului de Studii Ecumenice pe care \u00eel conduc, Mitropolitul Panteleimon, a reprezentat Ortodoxia pentru prima dat\u0103, singur, poate nu cu mul\u021bi al\u021bi ierarhi ortodoc\u0219i, \u00een aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire cu non-ortodoc\u0219ii, \u00een care el a crezut cu putere. Dar au \u00eenceput o c\u0103l\u0103torie foarte lung\u0103, dificil\u0103, \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd mo\u0219tenirea tradi\u021biei noastre care, dup\u0103 70 de ani, a determinat \u00een\u021belegerea ecumenismului, a Bisericii, a ecleziologiei, a misiunii ast\u0103zi. \u0218i acest lucru a fost recunoscut. P\u0103rintele Ion Bria a fost cel care a prezentat conceptul de Liturghie dup\u0103 Liturghie. Acum acest termen a fost stabilit nu numai \u00eentre ortodoc\u0219i, ci \u00eentre to\u021bi cre\u0219tinii. Ei au \u00een\u021beles importan\u021ba existen\u021bei primei experien\u021be euharistice \u0219i apoi, nep\u0103str\u00e2nd doar \u00een interiorul Bisericii, importan\u021ba de a ie\u0219i \u00een lume, \u00een pace, pentru a proclama ceea ce au primit prin aceast\u0103 experien\u021b\u0103.<\/p>\n

AA: Dialogul inter-religios ne ajut\u0103 a\u0219adar, s\u0103 ne identific\u0103m mai mult cu propria noastr\u0103 religie?<\/strong><\/p>\n

PV: <\/strong>Dialogul inter-religios este, s\u0103 spunem, ultima etap\u0103 a misiunii noastre. Prin misiune, a nu se \u00een\u021belege \u00eencre\u0219tinarea, sau propov\u0103duirea f\u0103cut\u0103 \u00een termeni foarte agresivi. Adic\u0103 modul \u00een care a fost practicat\u0103 misiunea, s\u0103 zicem, acum 100 de ani, prin \u00eencercarea de a convinge \u0219i de a c\u00e2\u0219tiga oameni de la o denomina\u021biune religioas\u0103 la alta, de la o religie la alta.<\/p>\n

\n

Dup\u0103 zeci de ani de discu\u021bii \u0219i cercet\u0103ri \u00een teologie \u0219i \u00een misiune, am realizat c\u0103 nu putem face misiune f\u0103r\u0103 a avea o m\u0103rturie comun\u0103.<\/em><\/h2>\n<\/blockquote>\n

\"\"Deci, m\u0103rturia ofer\u0103 o alt\u0103 perspectiv\u0103 mai spiritual\u0103 asupra misiunii. Acesta a fost primul pas. Iar al doilea pas nu este din cauza, s\u0103 spunem, situa\u021biei politice, geografice prezente, sau a avans\u0103rii islamului. Am realizat c\u0103 trebuie s\u0103 fim m\u0103rturisitorii credin\u021bei noastre cu oameni de credin\u021b\u0103 ai altor tradi\u021bii vii, religii vii. Nu doar cre\u0219tini, ci chiar alte religii. Nu este un dialog ecumenic care s\u0103 ajung\u0103 la unitate: unitatea Bisericii sau unitatea dintre cre\u0219tini. Dar este un dialog care ne va face s\u0103 \u00een\u021belegem importan\u021ba celuilalt. Semenul este extrem de important \u0219i g\u0103sim aceast\u0103 idee \u00een Noul Testament \u00een modul \u00een care Iisus Hristos a abordat oameni care erau din afar\u0103. El a fost s\u0103rb\u0103torit \u0219i elogiat de Magi, de cei \u00een\u021belep\u021bi, care erau de alte credin\u021be, nu de evrei. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 ne apropiem \u0219i de ceilal\u021bi, indiferent de adev\u0103rul de credin\u021b\u0103, cu adev\u0103rat ortodox din perspectiva noastr\u0103.<\/p>\n

AA: Mul\u021bi oameni sunt conservatori atunci c\u00e2nd vine vorba de propria lor tradi\u021bie sau religie. Chiar dac\u0103 nu sunt cre\u0219tini practican\u021bi, privesc cu scepticism dialogul inter-religios. A\u0219adar, ne putem p\u0103stra identitatea noastr\u0103 religioas\u0103 \u0219i s\u0103 fim uni\u021bi \u00een dialog cu cei care vin din alte religii?<\/strong><\/p>\n

PV:<\/strong> Am aflat c\u0103 a\u0219a-numita \u00eent\u00e2lnire inter-religioas\u0103 a avut loc acum 100 de ani, dar scopul a fost lupta \u00eempotriva secularismului. Sloganul din acea perioad\u0103 era “religiile unite \u00eempotriva nereligiei”. Nereligiosul a ie\u0219it din a\u0219a-numitul Iluminism, \u00een \u00eencercarea de a \u00eenlocui controlul religios \u00een probleme sociale, \u00eenlocuindu-l cu \u0219tiin\u021b\u0103 sau prin logic\u0103, prin ra\u021biune. La vremea aceea, cre\u0219tinii din toat\u0103 lumea considerau c\u0103 trebuie s\u0103 ajungem la un acord \u0219i cu necre\u0219tinii, dar adep\u021bi totu\u0219i ai altor religii, pentru a lupta \u00eempreun\u0103 \u00eempotriva modernismului, a paradigmei moderne. Nu este cazul \u00een zilele noastre. Noi, ca teologi, nu doar ortodoc\u0219i, dar \u0219i ne-ortodoc\u0219i, am ajuns la un consens \u00een ceea ce prive\u0219te lucrurile pozitive care ne unesc, \u0219i nu asupra lucrurilor rele care stau \u00eempotriva idealului religios. Deci, exist\u0103 o abordare diferit\u0103 \u00een zilele noastre \u0219i este foarte important\u0103 din alte dou\u0103 motive. Actualmente, unul din rezultatele modernit\u0103\u021bii este neglijarea mediului. Aceast\u0103 libertate absolut\u0103, proclamat\u0103 de modernitate, f\u0103r\u0103 responsabilitate, este, a\u0219a cum a declarat Sf\u00e2ntul Mare Sinod din Creta, o pierdere de libertate. To\u021bi cei care au bani pot controla \u0219i acumula bani pe spatele celor s\u0103raci, ai oamenilor marginali. A\u0219adar, cre\u0219tinii autentici trebuie s\u0103 fie uni\u021bi nu pentru a reduce religiile la o singur\u0103 structur\u0103, ci pentru a ajuta la dep\u0103\u0219irea acestor dou\u0103 deficite principale ale modernit\u0103\u021bii. Una dintre ele este mediul \u00eenconjur\u0103tor. Patriarhul Ecumenic care a fost pionier \u00een acest domeniu, fiind chiar supranumit “Patriarhul Verde”, a tras un semnal de alarm\u0103 chiar \u00eenainte ca oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 s\u0103 decid\u0103 c\u0103 problema schimb\u0103rilor climatice trebuie \u021binut\u0103 sub control. Cealalt\u0103 este cum s\u0103 dep\u0103\u0219im sistemul economic mondial\u00a0<\/em>? Sistemul economic mondial a fost controlat pentru jum\u0103tate de secol sau mai mult de acest conflict dintre comunism \u0219i capitalism. Acum to\u021bi \u00een\u021beleg c\u0103 paradigma economic\u0103 principal\u0103, libertatea complet\u0103, nu poate fi \u00een sprijinul binelui comun, dec\u00e2t dac\u0103 exist\u0103 \u0219i o responsabilitate. Deci, ortodoc\u0219ii, \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u021bi cre\u0219tini \u0219i credincio\u0219i ai altor credin\u021be vii, \u00eencearc\u0103 acum, \u00eencet \u2013 trebuie s\u0103 m\u0103rturisesc – s\u0103 dezvolte, pe l\u00e2ng\u0103 Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului, \u0219i o Declara\u021bie Universal\u0103 a Responsabilit\u0103\u021bilor Umane. Acest lucru nu este at\u00e2t de u\u0219or, deoarece puterile de conducere, politicienii, vor s\u0103 controleze situa\u021bia a\u0219a cum este ea. Dar credincio\u0219ii trebuie s\u0103 fac\u0103 tot posibilul pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi condi\u021biile poporului marginal. C\u00e2nd ne \u00eentoarcem la Noul Testament, vedem c\u0103 Iisus Hristos s-a ocupat cu prec\u0103dere \u0219i \u00een mod special de cei care erau paria: lepro\u0219ii \u0219i al\u021bii asemenea lor.<\/p>\n

Locul femeilor \u00een societatea modern\u0103<\/strong><\/h2>\n

Petros Vassiliadis:<\/strong> Eu revin la conflictul dintre modernitate \u0219i cre\u0219tinism, un subiect important al teologiei viitorului nostru, cel pu\u021bin. Exist\u0103 o preocupare din ce \u00een ce mai mare cu privire la locul femeii \u00een societate. \u00cen timp ce cre\u0219tinismul a apelat la o societate antropocentric\u0103 \u0219i a dat femeilor valori egale, \u00een prezent lumea secular\u0103 promoveaz\u0103 drepturile femeilor, \u00een timp ce comunit\u0103\u021bile cre\u0219tine tradi\u021bionale sunt foarte ezitante. S\u0103 lu\u0103m un exemplu: \u00een hirotonirea femeilor scopul modernit\u0103\u021bii este acela de a schimba lupta pentru putere, de a aduce femeile la putere. Ortodoc\u0219ii pledeaz\u0103 pentru un alt mod de acceptare \u0219i promovare a femeilor \u0219i anume calea diaconal\u0103. \u0218i \u00een tradi\u021bia noastr\u0103, \u00een Ortodoxie, o lung\u0103 perioad\u0103 de timp am obi\u0219nuit s\u0103 avem femei \u00een preo\u021bia sacramental\u0103, dar nu \u0219i \u00een hieratica sacramental\u0103, precum episcopi sau cei care fac Sf\u00e2nta Liturghie. \u00cens\u0103 diaconul este mult mai important, deoarece Hristos a venit s\u0103 slujeasc\u0103 \u0219i s\u0103 nu s\u0103 I se slujeasc\u0103. Biserica trebuie s\u0103 fie servitoare lumii, nu s\u0103 cear\u0103 putere. Iat\u0103 o alt\u0103 paradigm\u0103 care poate \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi pu\u021bin starea oamenilor. At\u00e2t \u00een \u200b\u200bBiseric\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een societate \u00een general.<\/p>\n

AA: Vorbind despre locul femeilor \u00een Biseric\u0103, vom ajunge la un consens separat, \u00een fiecare Biseric\u0103? Deoarece nu cred c\u0103 este posibil s\u0103 g\u0103sim o cale comun\u0103 …<\/strong><\/p>\n

\"\"PV:<\/strong> Ave\u021bi dreptate! Permite\u021bi-mi s\u0103 v\u0103 explic cum a \u00eenceput … A \u00eenceput prin anii \u201880, c\u00e2nd noi, ortodoc\u0219ii, am fost solicita\u021bi de cre\u0219tinismul mondial s\u0103 ne exprim\u0103m vis-a-vis de pozi\u021bia femeilor \u00een Biseric\u0103. Hirotonirea femeilor a fost inclus\u0103 \u00een aceast\u0103 \u00eentrebare. Apoi am avut o \u00eent\u00e2lnire inter-ortodox\u0103 cu participarea reprezentan\u021bilor tuturor tradi\u021biilor \u0219i jurisdic\u021biilor ortodoxe \u00een Rhodos, \u00een anii ’60, la celebra conferin\u021b\u0103, unde s-a ajuns la concluzia c\u0103 “ordinul diaconi\u021belor trebuie s\u0103 fie re\u00eenviat”. A\u0219a c\u0103 era un acord inter-ortodox, dar nu o aprobare conciliar\u0103. De\u0219i ordinul diaconi\u021belor nu a disp\u0103rut niciodat\u0103 din tradi\u021bia canonic\u0103, deoarece nu exist\u0103 nici un canon care s\u0103 nege canoanele anterioare care \u00a0l-au stabilit, cu anumite responsabilit\u0103\u021bi, cu anumite drepturi, cu o rug\u0103ciune de hirotonire absolut egal\u0103 cu hirotonirea celor mai \u00eenal\u021bi din cler, a diaconilor sau a episcopilor. Deci, aceasta este ceva care exista, doar c\u0103 a disp\u0103rut, din motive sociale, nu din motive teologice. Cu toate acestea, ca teologi, misologi, c\u00e2nd am cerut ca acest punct s\u0103 fie inclus \u00een agenda Sf\u00e2ntului \u0219i Marelui Sinod din Creta, am aflat c\u0103 Bisericile nu sunt preg\u0103tite. Subiectul a fost discutat \u00een cei 50 de ani de preg\u0103tire \u0219i Bisericile tradi\u021bionale au spus c\u0103 nu sunt preg\u0103tite pentru a face acest lucru. Contra-argumentul a fost da, dar aceasta este tradi\u021bia noastr\u0103, cum putem nega tradi\u021bia noastr\u0103 veche?\u00a0<\/em> R\u0103spunsul este c\u0103 nu suntem preg\u0103ti\u021bi<\/em>. Prin urmare, nu a fost introdus pe ordinea de zi. Cu toate acestea, imediat dup\u0103 Sf\u00e2ntul \u0219i Marele Sinod, o Biseric\u0103 Autocefal\u0103, Patriarhia Alexandriei, a luat o decizie: s\u0103 re\u00eenvie aceast\u0103 tradi\u021bie \u0219i s\u0103 \u00eenfiin\u021beze o comisie pentru a vedea cum se poate \u00eent\u00e2mpla acest lucru. Din cauza fundamentali\u0219tilor, \u00eens\u0103, ei nu au \u00eenceput autentic \u00een conformitate cu tradi\u021bia noastr\u0103, cu o hirotonire, ci doar cu o hirothesie, realizat\u0103 prin a\u0219ezarea m\u00e2inilor, ceea ce reprezint\u0103 primul pas. Deoarece avem \u00een comunitatea noastr\u0103 \u0219i oameni foarte rezerva\u021bi la aceste idei “noi”. Aceasta este problema locului, mai ales a locului liturgic al femeilor. Este o chestiune \u00een care m\u0103rturia ortodox\u0103 fie se va ridica \u0219i va deveni nu numai acceptat\u0103, ci chiar credibil\u0103 pentru lume, fie va e\u0219ua. Exist\u0103 un slogan \u00een Consiliului Mondial al Bisericilor, care spune: femeile au fost t\u0103cute \u00een Biseric\u0103. Pentru c\u00e2t timp?<\/em> Deci acesta este un subiect pe care mi\u0219carea ecumenic\u0103 l-a discutat \u200b\u200bde mai mul\u021bi ani, venind cu modalit\u0103\u021bi de a aduce femeile de la margini spre centru. Dar, dup\u0103 cum am spus, necesit\u0103 mult timp!<\/p>\n

\"\"Alexandra Andere\u0219:<\/em> Ca urmare a gestului plin de curaj \u0219i determinare al Patriarhului Teodor al Alexandriei de a re\u00eenvia ordinul diaconi\u021belor \u00een Patriarhia pe care o p\u0103store\u0219te, Universitatea \u201eAristotel\u201d din Salonic i-a oferit de cur\u00e2nd, de praznicul \u00cen\u0103l\u021b\u0103rii Domnului, titlul de Doctor Honoris Causa. \u00a0<\/strong><\/p>\n

Petros Vassiliadis:<\/strong><\/em> Am fost extrem de bucuro\u0219i s\u0103 afl\u0103m c\u0103 Patriarhul Alexandriei, la nici o jum\u0103tate de an dup\u0103 Sinodul din Creta, care s-a finalizat f\u0103r\u0103 nici o decizie oficial\u0103 \u00een documente, a recomandat reintroducerea ordinului\u00a0 diaconi\u021belor. Institu\u0163ia diaconi\u0163elor a fost reactivat\u0103 de Sf\u00e2ntul Sinod al Patriarhiei Alexandriei \u00een luna noiembrie a anului 2016. Imediat dup\u0103 aceast\u0103 decizie, au ap\u0103rut reac\u021bii uria\u0219e din partea fundamentali\u0219tilor care au ordonat s\u0103 opreasc\u0103 sprijinul financiar dat Bisericii Alexandriei, nefiind de acord cu reintroducerea acestui ordin \u00een Biseric\u0103. \u00centre ace\u0219tia s-ar num\u0103rat chiar \u0219i unii c\u0103lug\u0103ri. A\u0219a c\u0103 Patriarhul a decis s\u0103 mearg\u0103 pas cu pas, introduc\u00e2nd mai \u00eent\u00e2i hirotesia, a afirmat prof. Petros Vassiliadis.<\/p>\n

Aici se \u00eencheie prima parte din cadrul interviului cu Prof. Petros Vassiliadis, de la Universitatea \u201eAristotel\u201d din Salonic.<\/strong><\/p>\n

\n<\/div><\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Geneva \u0219i \u00eentreaga alian\u021b\u0103 a bisericilor mondiale se afl\u0103 \u00een 2018 sub semnul anivers\u0103rii. Se celebreaz\u0103 70 de ani de la \u00eenfiin\u021barea Consiliului Mondial al Bisericilor, un organism ce reune\u0219te biserici \u0219i denomina\u021biuni din peste 120 de \u021b\u0103ri \u0219i teritorii din \u00eentreaga lume, reprezent\u00e2nd peste 560 de milioane de cre\u0219tini, inclusiv majoritatea bisericilor ortodoxe din […]<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":1971,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_uag_custom_page_level_css":""},"categories":[43,45],"tags":[],"uagb_featured_image_src":{"full":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653.jpg",980,653,false],"thumbnail":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653-150x150.jpg",150,150,true],"medium":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653-300x200.jpg",300,200,true],"medium_large":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653-768x512.jpg",640,427,true],"large":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653.jpg",640,426,false],"1536x1536":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653.jpg",980,653,false],"2048x2048":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653.jpg",980,653,false],"td_80x60":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653-80x60.jpg",80,60,true],"td_100x70":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653-100x70.jpg",100,70,true],"td_218x150":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653-218x150.jpg",218,150,true],"td_265x198":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653-265x198.jpg",265,198,true],"td_324x160":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653-324x160.jpg",324,160,true],"td_324x235":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653-324x235.jpg",324,235,true],"td_324x400":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653-324x400.jpg",324,400,true],"td_356x220":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653-356x220.jpg",356,220,true],"td_356x364":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653-356x364.jpg",356,364,true],"td_533x261":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653-533x261.jpg",533,261,true],"td_534x462":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653-534x462.jpg",534,462,true],"td_696x0":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653-696x464.jpg",696,464,true],"td_696x385":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653-696x385.jpg",696,385,true],"td_741x486":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653-741x486.jpg",741,486,true],"td_1068x580":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653-980x580.jpg",980,580,true],"td_1068x0":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653.jpg",980,653,false],"td_0x420":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653-630x420.jpg",630,420,true],"woocommerce_thumbnail":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653-300x200.jpg",300,200,true],"woocommerce_single":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653-800x533.jpg",800,533,true],"woocommerce_gallery_thumbnail":["https:\/\/beta.ecum.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/DSCF1446-980x653-100x100.jpg",100,100,true]},"uagb_author_info":{"display_name":"Alexandra Andere\u0219","author_link":"https:\/\/beta.ecum.ro\/?author=6"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"Geneva \u0219i \u00eentreaga alian\u021b\u0103 a bisericilor mondiale se afl\u0103 \u00een 2018 sub semnul anivers\u0103rii. Se celebreaz\u0103 70 de ani de la \u00eenfiin\u021barea Consiliului Mondial al Bisericilor, un organism ce reune\u0219te biserici \u0219i denomina\u021biuni din peste 120 de \u021b\u0103ri \u0219i teritorii din \u00eentreaga lume, reprezent\u00e2nd peste 560 de milioane de cre\u0219tini, inclusiv majoritatea bisericilor ortodoxe din…","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/beta.ecum.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1966"}],"collection":[{"href":"https:\/\/beta.ecum.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/beta.ecum.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/beta.ecum.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/beta.ecum.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1966"}],"version-history":[{"count":13,"href":"https:\/\/beta.ecum.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1966\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1984,"href":"https:\/\/beta.ecum.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1966\/revisions\/1984"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/beta.ecum.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1971"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/beta.ecum.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1966"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/beta.ecum.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1966"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/beta.ecum.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1966"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}